Le verbe active în general

Dîl întria "La presenta activa," cuvreams comu coiugir le verbe dîn sta sensa. Nunc cuvrams comu coiugir tote le verbe active dîn plu de sense.

La coiugazia de ste verbe pertenat al second parta de un verba. Por rapelir, sta parta chi si aplat "la ponta" funzionat de pondir la prim parta, la basea, e la ultim parta, la sufixa, însembel.

Dîl presenta activa, comu scrîveam plu tô, la ponta ê absen. Cependan la ponta ê presen dîl sense secuanad:

- La futura (-i-)
- La împerfecta (-eb-)
- La perfecta (-e-)

Lo avat plu de sense chi existant, mî nunc exvidams sûlmen ste tre.

Por exempla, sî trablams totedie col înfinitiva "scrîvir," (recordez che la persona prim singular del presenta activa de sta verba ê "scrîvam") la futura activa del verba mîms ê "scrîviam," la împerfecta activa ê "scrîvebam," e la perfecta activa ê "scrîveam". Nodez che tote ste verbe estant dîl persona prim singular, e sta, cê la proxea convenzional pendan la examnazia del verbe metîs.

Finalmen, nodez che le sufixe al fina del verbe manant la mîmsa, mîms che la sensa del verba cangat.

Le gran numre

Iusc nunc, regardeams le numre de 0 a 100. Odia regardiams al numre chi estant plu de 100, specifcamen cela chi termnant în 0. U deviam dicir, belcop plu de 100. Lo voste:

mila 1 000
milona 1 000 000
milarda 1 000 000 000
trilona 1 * 10^12
cuatrilona 1 * 10^15
cincuilona 1 * 10^18
sezilona 1 * 10^21
septilona 1 * 10^24
oxtilona 1 * 10^27
nuavilona 1 * 10^30

Pol grazia de un exempla, la numra 1 234 567, scrîved îl mote, estat:

(un) milona, due cente trencuatre mile, cincue cente sezensepta.

Nodez che la mota "un" vont la mota "milona" ê dispensibel.

La presenta activa

Le verbe dîl lengua metîs estant sîmpel deche le verbe înregular no existant. Pol înfintive, lo avat due tipe: la activa e la pasiva. Cependan tote le due â la comunaltea de tre parte a un verba, cuand la tempa venat por lo coiugir. Ste tre parte estant la basea, la ponta, e la sufixa.

Por trovir la basea de un verba, sîmpelmen lasez tombir le due letre ultim dîl înfintiva. Par exempla, la basea del verba "scrîvir" estat "scrîv-".

La ponta de un verba ê absen dîl presenta activa, puî lo regresiams plu tard.

Finalmen, lo avat seze sufixe dîl lengua metîs. Estant:
- "-am" pol persona prim singular,
- "-as" pol persona second singular,
- "-at" pol persona terz singular,
- "-ams" pol persona prim plural,
- "-az" pol persona second plural, e
- "-ant" pol persona terz plural.

Pol grazia de un exempla, la coiugazia del verba "scrîvir" dîl presenta activa ê:

(io) scrîvam
(tu) scrîvas
(el/ea/on/su) scrîvat
(nos) scrîvams
(vos) scrîvaz
(ee) scrîvant

Al fina, nodez che le mote îl parentese, chi estant le pronome suiecte, estant dîspensibel. Par exempla, le frase "scrîvas" e "tu scrîvas" represenant la mîms ra exact.

Plu de voiele col axente

Recemen, due voiele adizional aiuseant a sta lengua. Lo voste, con lore ecuivalente IPA por tote le due.

â = æ
ê = e

Le numre, parta dua

Dîn un altra întria, io demonstream le numre de 0 a 20. Nunc demonstriam comu compsir de 21 a 100.

Observez la motiva secuenad dîl numre 20 a 29:

20 vinta
21 vintuna
22 vindua
23 vintra
24 vincuatra
25 vincincua
26 vinseza
27 vinsepta
28 vinoxta
29 vinuava

Nodez che dîn ste numre, lo utilisat tre basee dîfrente, e ste tote le tre dependant sup la cifra final. Observez che sî sta cifra ê...

- 0 u 1: la basea ê "vint"
- de 2 a 8: la basea ê "vin"
- 9 sûlmen: la basea ê "vi"

E aprîs cac basea, on aiusat le numre elementar 0, 1, 2, 3 ...

Le numre de 30 a 39, de 40 a 49, ... alt iusc de 90 a 99, secuenant la motiva mîms. Voste le numre de 30 a 90 chi avant la cifra final de 0:

30 trenta
40 cuarenta
50 cincuenta
60 sezenta
70 septenta
80 oxtenta
90 nuaventa

Com un exempla, la numra 46 ê "cuarenseza". Als, la numra 100 ê "centa".

E com un nota final (una chi no raporat al numre), le tre mote "final," "ultim," e "proxen" tote representant la mîms ra. Puî, tote le tre estant sinonme.

La construxia "faldat che ... por"

La frasa "faldat che" â la sensa mîms che le due mote prim dîl construxia "necesar che ... por" -- întons, le construxie "faldat che ... por" e "necesar che ... por" estant ecuivalen. Por favora videz la ultim întria por un descripsia de sta second construxia.

(N.B. Le mote "ultim" e "proxen" estant le sinonme.)

La construxia "necesar che ... por"

On utilisat la construxia "necesar che ... por" cuand exprimad un sensa de îndispensibeltea. Cependan, la mota "por," dîn chelc caze, podat si trovir vont la frasa "necesar che".

Voste une exemple:

- Necesar che manducir por vîvir.
- Por reosir a un examna, necesar che studir.

Nodez che dîn ste exemple, su utilisat semp la înfintiva aprîs la frasa "necesar che" e la mota "por".